“Zăpada e un stol de păsări adormite. Când ele au vise alunecoase, copiii se dau în voie pe derdeluş. Însă când păsările au coşmaruri, agitaţia lor devine avalanşă ameninţătoare, şi acel ţinut poate fi salvat doar dacă un copil pleacă într-o călătorie iniţiatică în lumea invizibilă”.
„Şi trebuie să treacă prin păduri cu tot felul de fiare lămurite sau închipuite?” întrebă micul sauribalic, cuprins de spaimă, fiindcă se regăsea atât de bine în povestea asta.
„Da, însă pământul neatins de zăpadă ia forma unui urs ce merge alături de călător până la sfârşitul iernii.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu