marți, 18 ianuarie 2011

Ghetar - ghetar
   





am aflat că într-o primăvară m-a născut oama de zăpadă. copiii cu mănuşi negre m-au tras de picioare, apoi m-au rostogolit până m-am făcut mare. cu o praftură mi-au stropit ochii de cărbune, fiindcă erau încinşi de la fierul cu care e rulat întunericul ca un aluat. înainte de următorul anotimp crescusem atât de mult, încât cei trei bulgări ai corpului s-au prefăcut într-un balon, luându-mi astfel zborul pe mătura din umărul stâng. aşa s-a putut prevesti naşterea mea ce avea să fie peste câţiva ani zăpadă (un an zăpadă echivalează cu trei sute de ani semiîntuneric). balonul alb care eram s-a aşezat precum un clopot pe turla casei viitorilor părinţi. aceştia l-au legat c-o sfoară ce intra pe horn, iar când o trăgeau, începea să ningă peste ţara mea, Sauritania. nu departe de acest eveniment buclucaş s-a legalizat Anul Nezăpezilor. drept urmare, mama a renunţat la clopoţit şi m-a ascuns în pivniţă. acolo mi-a aranjat camera întunecimilor albicioase, cu vată de zahăr şi pene de corb cumpărate din târgul cucului. geamurile erau din tornade, iar în mijlocul lor bunica bătea, cu un tel uriaş, albuşul de ou cu fulgi de zăpadă, pentru delicioasa prăjitura „gheţar”, mâncată cu mâini din frunze de arţar. îmbrăcată-ntr-o rochie magnetică de la circul Hipnozaur, unde fusese angajată ca hipnotesă în slujba spânului Barbă-Cot, mama îmi aducea delicatese din ţurţuri pudraţi cu lapte pulbere şi înveliţi în frişcă roşiatică.
m-a ţinut aşa până când legiuitorul din oraşul fără legi a aruncat cu pietre-n fereastra pivniţei, iar razele soarelui mi-au intrat în ochi precum andrelele cu care mama croşeta blana de miel pentru deghizarea dansatorilor lupi de step – asta se întâmplase când circul se închisese pentru prima oară, iar mama a trebuit să-şi găsească un rost material, aproape lânesc.
apoi am devenit cu totul altceva, ca un pitic ce nu-şi mai aminteşte decât perioada urieşească a copilăriei.

9 comentarii:

  1. :) la noi orice şcolar are-un gheţar de buzunar din care mănâncă uneori pentru a face febră şi a obţine scutire de la orele de dresat frigiderele fram de la circul Deci Exist. dar noi îi spunem derdelicioasă, cât despre "prăjitură" nici nu încape vorbă, e la indexul cuvintelor care au determinat încălzirea globală.

    RăspundețiȘtergere
  2. :)) la un moment dat şi noi aveam un cuptor frigorific, unde se punea aluatul dulceag, frământat cu ajutorul unei stalaclătite şi pârjolit pe margini cu flacăra rece (sau focul mort, cum i se mai spunea de către cei care avea criogene care reglau gereditatea). dar, de când cu legile astea ale nezăpezilor, s-a dat totul peste cap de trei ori.

    RăspundețiȘtergere
  3. se pare că nu suntem de-aceeaşi lege căci la noi zăpezile sunt ajutate prin măsuri speciale de australitate aurorală şi aurscrisă astfel că încălcarea lor (nu ştim cine-i acest 'lor') ar fi tot una cu descălcarea cortinelor magnetice.

    RăspundețiȘtergere
  4. ispititoare patria aceasta zisa sauritania unde te poti da cu sania (vajaind fara matura de vrajitor)!

    RăspundețiȘtergere
  5. ora 25@
    mă întristează cortinele magnetice. ultima oară au venit de la poli şi ne-au subţiat spaţiul. mama mea, săraca, purta tocmai atunci rochia ei magnetistă şi-a rămas prinsă-ntre lumi precum visele între tâmplele celor treji. ce frumoase trebuie să fie zăpezile veşnice, spre deosebire de zăpenopţile de aici...


    @mesmeea cuttita
    în sauritania tocmai se organizează alegeri şi toată lumea se îmbulzeşte să prindă un post la MAGUS (ministerul alb al ghicitului în urmele saniei).
    dacă mesmeea şi ora25 doresc să participe, mai sunt locuri de ghicitoare în fulgii care cad pe marginile unei ceşti de cafea şi, de asemenea, în nasturii omului de zăpadă.

    RăspundețiȘtergere
  6. marturisesc ca adulmec deja ghicitul in nasturii oamenilor de zapada, mai ales daca sunt din sauritania!

    RăspundețiȘtergere
  7. :) atunci mesmeea va fi ghicitoarea din Ordinul Nasturionilor. să-nceapă, aşadar, prima lecţie.

    RăspundețiȘtergere
  8. deci vrând nevrând, bea Grigoro fulgi marginali! mereu am spus că cum se-ntâmpl-aşa-i mai bine. e bine că folosiţi fulgi, dacă aţi fi dedulcit cafeaua la cuburi de zăpadă ar fi trebuit să stau cu ghiciuşca pe o cohortă de incubi.

    RăspundețiȘtergere
  9. :)) de fapt, măsurătorile premergătoare cafulgmanţiei se fac în metri incubi rotunzi, pe marginea ceştii, cum priveşti dinăutru spre exterior. de ideea asta sunt şi eu, să alegem ce ni se alege. e ca o manţie pe care cineva o practică pe noi

    RăspundețiȘtergere