marți, 29 martie 2011


era o dimineaţă cusută cu prea puţină aţă
şi cum hainele începuseră să mi se deşire
strigam după ajutor în neştire;
din oraşul cu smoală în urechi, a apărut cea care-i ocroteşte pe descusuţi; a intrat pe geam şi s-a prezentat dintr-o ceaţă neagră spălată pe margini cu albastru de metil. mergea prototiptil, să nu mi se-ncreţească frica precum golurile adânci din pânza de păianjen. ar fi fost, pare-se, cel mai cumplit lucru, nedezlegat nici de spadasinul războiului de ţesut



era ea, Croitoreasa Licuricilor, ce-avea o aţă rezistentă, de legat între ele diamantele de pe dinţii elefantului

























de asemenea, mai avea tălpi-foarfeci, cu ajutorul cărora tăiase ombilicul omului de tinichea


eu urma să-mi cos limba, aşa că-mi trebuia neapărat un fir de culoare apropiată, poate chiar să mă atingă uşor pe spate când dorm cu faţa spre noapte. prietena mea l-a strigat pe Croitor, cel c-o aripă în pământ şi alta-n zbor; acesta tocmai cumpărase câteva bitujerii făcute din ochii roşii ai hamsterilor pitici şi le deşirase la maşina de tocat pietre preţioase


 






















lucraseră amândoi destul de bine, însă am început să vorbesc înainte de vremea bună şi li s-a stricat toată munca; eu eram nevoită să mă ţin c-o mână de broderia din interior, să nu ajung cumva un trainic model de covor. Croitorii neîntrecuţi la probele de atletism s-au sfătuit şi deja li se-nvineţiseră ochii, fiindcă se dădeau bătuţi

























noroc cu  



















Zâna-Cuţităreasă, care s-a arătat pe nepusă masă, aşa încât am pregătit numaidecât un ospăţ, însă aveam o pită din făină trecută printr-o sită cu goluri de plumb; noua invitată, vrând să ne ajute să tăiem pâinea chiar cu orice chip (fie şi unul fals), şi-a arătat adevărata faţă



a ameninţat-o pe Licuritoare, povestindu-i despre tradiţia familiei sale de cuţitari şi despre irascibilitatea faţă de orice alt obiect ascuţit, mai ales cu pricepere mânuit



atunci am adus trăsura şi i-am promis rău-făcătoarei că o va purta în împărăţia lamelor cu dinţi neşlefuiţi şi privire deloc tăioasă, unde vârful oricărei foarfeci e acoperit de un strat de furnici cordiale, locul acesta aflându-se în Antzii Cordilieri



astfel limba mi s-a vindecat, reuşind mult mai uşor să despic firul în patru



Croitorul şi Croitoreasa licuricilor au trăit fericiţi şi, bineînţeles, s-au cusătorit



















  Cusătoria by sauribalic

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu